Lucius, mulțumesc și pentru această scriere

Scriere bazata pe relatarile unei femei reale, mare nimfomană în anii 90..

Cladirea Universitatii. E mai, zi frumoasă de vară. Foarte devreme, ora șase dimineață. Ușa grea străveche e împinsă și în hol intră o femeie de vreo 35 de ani. Zveltă, șatenă, foarte șic și drăguță, cu părul ridicat în coc. Machiată discret. Poartă un deux-pieces mov de vară, și sandale tot mov. Este Antonela L., conferențiară. Femeie măritată. Salută pe gardian și străbate holul răcoros. Gardianul răspunde, privindu-i lacom gambele goale și șoldurile care i se mișcă în ritmul pașilor. Auzind clinchetul tocurilor ei care răsună cu ecou pe holuri. Un val de parfum ajunge pînă la el. Femeia urcă scările străvechi către etajul doi. Pe holurile pustii doar tocurile ei se aud, pe ciment.  Afară se aud vrăbiile. Va fi o zi caldă. Conferențiara merge acum pe holurile înguste și inima îi zvâcnește. Și o doare stomacul. Pentru că ea, drăguța femeie măritată, merge să se vadă cu doi bărbați. Doi colegi. Și ei însurați. Pentru a le oferi mângâieri sexuale. Fără sentimente.

Întîlnire de taină. Taina ei. Taina nevoilor ei sexuale secrete. A ajuns la o ușă. ”Sala Seminar 6”. Are cheia. Respirând greu, Antonela descuie și intră în sala mică. Se uită la ceas. Mai sunt 10 minute. A sosit cam repede. Nervoasă, femeie se plimbă prin sala pustie cu mese și catedră. Sinte fiori calzi prin spinare, și simte că deja începe să asude. Ceva i se zbate tare în suflet. Ceva în ea îi spune să plece de acolo, dar acel Drăcușor al sexului  îi șoptește ”Antonela… Antonela… Rămâi.. Fă-o… Știi că vrei nu?…”. Antonela simte niște fiori ciudați de parcă e cufundată în apă fierbinte.

Tresare: în ușă s-a auzit o bătaie. Leșinată de emoții Antonela deschide. Sunt ei, bărbații. Colegii de catedră. Roland și Sorin. Bărbați însurați. Tipi drăguți și fără burtă. Antonela se sufocă de emoții. Dar și ei tremură. Sorin încuie yala. Gâfâie. -Bună Antonela. Ce faci? Stingherită, femeia  nu știe ce să zică. Le zîmbește, crispată. Se uită la ei, roșie toată. -Nu e bine ce facem. Nu trebuie ca eu să fiu aici cu voi. Dar deja cei doi s-au lipit de dânsa și deja o mângâie și îi aspiră parfumul.Roland s-a lăsat pe vine și a început să-i alinte fără jenă gambele goale cu palma. El e ăla cu picioarele de femeie. Ea se înfioară. Sorin o sărută la ceafă. Vorbește moale. -De ce Antonela? Ție îți place. Nouă la fel. Nu știe nimeni. Secrete murdare de oameni căsătoriți, nu ziceai tu așa?

Copleșită de atingerile lor ea suspină. Le simte mirosul de bărbați excitați. Miros ca de spermă. Testosteron și Axe. Antonela acum dârdâie toată. Îi vine să verse. -Doamne, de ce fac eu asta cu voi??? De ce? Se lamentează… dar se lasă alintată. Cei doi o amușină ca doi cîini acum de sus pînă jos. Ea, obicetul lor sexual. Jos, Roland nu se satură de gleznele ei fine. Îi alintă și călcîiele. Și gambele mătăsoase. Sorin o pupă în ureche.  Și o pipăie pe sâni. -Hai Antonela, hai. Noi de zece zile nu am mai ejaculat, știi bine. Și nu vrem să ejaculăm decât cu tine, prințeso.

Pe femeie o trec sudorile de emoții amestecate. Sorin o trage acum spre scaunul directorial de la catedră. -Hai, Antonela, hai. Scaunul plăcerilor. Ea se opune, dar și vrea. Gata, Antonela s-a așezat pe scaun. Încordată ca un arc, cu genunchii strînși. Roland îi pupă genunchii  goi apoi, așezat la picioarele ei, el îi scoate acum sandalele și, cu evlavie, și  îi sărută tălpile fine și înguste, ce miros a cremă Avon. Apoi îi linge degetele piciorului. Așa, prăfuite de pe stradă. În picioare, lângă scaun, Sorin trece la treabă.  Fără preludiu,  își dă jos pantalonii și chiloții, dezvelește penisul erect  și, stârnit, gemând, își împinge mătărânga arcuită erectă către fața Antonelei. Ea scâncește. -Nu, nu… Nu mai fac asta. De fiecare dată zice așa. Dar se lasă. Plăcerea de bărbat numită ”frottage”. Sorin, cu mădularul în mână, începe ritualul: gemând, își freacă sulanul de obrajii ei, de fruntea ei, de nasul ei. Antonela, răscolită, închide ochii… și îi îngăduie nefireasca atingere sexuală. Pe care soția lui o refuză. Jos, Roland, stând pe parchet, și-a scos pantalonii și el…  și își mângâie penisul de tălpile ei goale și fine. Antonela, deși cu un penis plimbat pe față, ajută acum și pe bărbatul ce stă pe parchet, și, cu degetele de la picioare, pe care le mișcă cu pricepere, îi oferă masturbarea stranie cu  piciorul de femeie. Soția lui Roland nu vrea asta. În sala de seminar, pe scaun, conferențiara stă cuminte între cei doi colegi, devenind obiectul lor sexual. Cu un penis pe față  și unul între tălpi. Cei doi chirăie de plăcere și capul îi vuiește, e asudată, știe că nu e bine… dar îi lasă să și facă mendrele cu corpul ei. Pe gratis. Sorin geme tot mai tare și acum îi dă penisul tot mai mult pe pe la gură, privind și cum ea mișcă ritmic picioarele goale care alintă între ele  pulanul colegului Roland. Din penis curge pre-ejaculatul, care îi strică fardul.

Antonela simte și ea valuri de plăcere între cei doi bărbați care se ating cu penisul de corpul ei, mai ales gândind că face ceea ce soțiile lor nu vor. O plăcere maladivă. Gâfâie și pe frunte are picături de sudoare. Antonela știe că Sorin nu mai are mult până la plăcerea finală, și se apleacă înainte, să ferească bluza de lichidul cleios ce urmează să iasă din bărbatul ce se freacă   Penisul lui e acum lipit de gura ei. Și ea răspunde bărbatului, mozolind senzual glandul umflat.  După care timidă Antonela dă ușor limbi acolo. Vrea să-l simtă cum ejaculează. Sorin îi vede limba. Limba roz și umedă. Care îi dă plăcere la pulă. Asta e prea mult pentru bărbatul cu glandele pline de zece zile. -Doamneee, Antonela, cred că e gataaa… Sorin o apucă de ceafă pe femeia de pe scaun, se opintește în ea și, reprimându-și un urlet, începe să-și golească testiculele în multe jeturi călduțe. Sperma lui țâșnește cu putere pe gura și bărbia și nasul ei, apoi șiroiește pe genunchii ei goi și gambe. Către picioarele ei fine care alintă enormitatea lui Roland care  – indus de ejacularea lui Sorin – începe și el să și scuipe încărcătura de lichid seminal.  Asurzită de icnetele de bărbat, Antonela apucă să vadă cum sperma sare în aer din Roland ca o arteziană și cade în ploaie pe minunatele ei picioare goale.

E gata. Cele două nefirești ejaculări i-au provocat o plăcere ascuțită femeii. Ceva greu de descris. Antonela se lasă pe spătar, ostenită. Inima îi bubuie. Sperma multă scuipată de cele două mădulare șiroiește și o gâdilă pe gambe, și pe gât, pe sub bluză. În sala mică se aud acum numai cele trei gâfâieli de după anormala ședință sexuală. Ușurați de ejaculările cumplite, dar și jenați de revenirea la realitate, bărbații , își privesc colega lor, care deodată are o criză de plâns isteric. Plânge icnit, pe tăcute, cu fața ascunsă în palme. Printre suspine ei o aud cum spune ”Nu mai vreaaauuu… Nu mai vreeaauuu…”.

Antonela își revine însă  repede și acum se șterge nervoasă cu șervețele umede pe picioare și pe la gură. Miroase a spermă. În timp ce ei își aranjează pantalonii și cămășile. Sorin bălmăjește cuvinte fără noimă. -Antonela… Mulțumim Antonela… Tu… Prințesa plăcerii… Tu…Tu… Roland vrea să o sărute, dar ea îl împinge. -Nu. Plecați. Vă rog. Acum. Plecați. Derutați cei doi ies încet din sala de seminar.

Antonela se ridică apoi cu greu. Capul o doare, îi este greață de ea…  și se simte mirosind a spermă. Ca o cățea. Dar știe că peste 10 zile va relua murdara ședință sexuală.