Contesa – episodul 2. Scutierii

Contesa partea a doua

Matilda se trezi foarte veselă a doua zi dimineață. Adormise pentru prima dată iubită. Iubită de Cecile, servitoarea ei, dar iubită! Nu neglijată. O văzu și pe Cecile cum deschide ochii și o sărută cu inima plină de pasiune. O iubea mult acum! Luase singurătatea din inima ei, dăduse un sens zilei de ieri. Trăia pentru zâmbetul lui Cecile, pentru atingerile ei, pentru cuvintele ei. Și era așa de bine! Să-l ia naiba pe conte cu luptele lui, dacă lipsește va iubi pe cea care i se oferă. Și abatele .. cu ideile lui stricte.. să o slăbească! Va spune doar ce vrea, nu tot adevărul. Și limba ei intră în gura lui Cecile, mâna ei îi alinta pieptul frumos – acum, după ce o iubise toată seara, la lumina dimineții, observa și ea ce corp frumos are Cecile.. ce piept are.. ce piele frumoasă.. ce coapse generoase.. ce păr șaten și frumos îi încadrează ochii verzi! Da, se îndrăgostise și totul era frumos la Cecile. Știa, trebuia să se abțină, iubirea lor era doar pentru ele, nu se puteau afișa sărutându-se prin castel, ar fi șocat să se afle că ea, Stăpâna, Contesa, se iubește cu servitoarea. Își aminti că Cecile o sărutase pe ziduri după ce auzise vocea lui Bertrand.. deci și el e de încredere.. dar așteptase să vadă ce voce strigă din turn deci sunt și oameni încă neștiuți, Cecile spusese că se iubise cu Beatrice.. deci unii din castel mai văzuseră sărutări femeiești.. dar nu pe ea! Atunci o va iubi acum pe Cecile, înainte să coboare. Lumina soarelui încă era slabă deci până la momentul mesei de dimineață mai era timp. Și mâna ei continua să se miște pe corpul lui Cecile, care tremura de dorință. Încheiase ziua de ieri cu atingerile Matildei și ziua de azi începea la fel.. ce bucurie pentru ea! Și să o iubească în dormitor, nu pe zid, nu în cămăruța în care ea dormea de obicei. Își făcea griji pentru ce se va întâmpla de diseară, de când va intra scutierul în caste.. Va mai fi iubită la fel? Și Matilda intră energic în vaginul ei și începu să se miște ușor .. deși ea era umedă bine.. câtă tandrețe la Stăpână – gândi Cecile. Și mișcările continuau, tot lent dar parcă aveau un ritm.. îi plăceau și gemea sub mâna Matildei, limba ei se bucura de atingerea limbii Stăpânei – învățase repede să o sărute și săruta chiar mai bine ca ea.. avea o pasiune, venită poate din anii de neglijare, cu care o cucerea.. Acum se opri și Cecile ce sperie un pic.. Matilda însă o privi cu dragoste și-i spuse ”pentru ce mi-ai oferit acum, pentru dragostea asta necondiționată cu care m-ai salvat, te voi iubi până la moarte.. poate nu în fiecare zi va fi timp dar voi avea grijă să vezi mereu ce mult te iubesc!” Și Matilda se aplecă din nou să o sărute în timp ce mâna ei se mișca mai repede acum în vulva Cecilei. Gemetele se auzeau lanț din dormitor.. dar cât timp Matilda nu ieșise nu avea voie nimeni să intre – cu excepția contelui care nu era în castel. Continua să o încânte pe Cecile cu mișcările ei și orgasmele tinerei se țineau lanț. Era extaziată de cât de mult i se dăruia Matilda. Se ridică ușor.. și o răsturnă. Era rândul ei să o iubească și Matilda râse la mișcarea ei energică. Prelua controlul în tot.. Mâna Cecilei alinta acum sânii Matildei – care gemea de plăcere așteptând mai mult. Iar gura deschisă a contesei aștepta sărutul. Care veni imediat și cele două se bucurară iar de asemenea palma ei mângâia sânii Matildei cu gingășie, cu dorință.  Era acum fină, apoi mai energică – încât trimitea o beție de senzații. Când palma ajunse pe labii Matilda gemu lung și Cecile trăi o clipă de mare bucurie prin bucuria stăpânei ei. O alinta, o mângâia, o iubea.. o lăsa și revenea încât beția de senzații continua.. Iar penetrarea ei făcea să crească această stare. Iar și iar, până la desfătarea maximă, orgasmul cel mai intens trăit de Matilda. Rămase întinsă și privind la Cecile, o chemă să o îmbrățișeze și o sărută din nou, tandru, scurt, ca o mulțumire. O ținu în îmbrățișare mult timp și o privi cu toată dragostea ei. Cecile se simțea nu servitoarea contesei ci cea mai frumoasă și norocoasă femeie din lume.. și abia aștepta să o poată iar îmbrățișa pe Matilda. Știa că, după masă, contesa pleacă la oraș să caute scutier și pentru că Francois are alt drum ea va merge cu un alt soldat. Se ridicară cu greutate și regret. Cecile se îmbrăca și se tot uita la Matilda, la sânii ei, la coapsele ei.. și le dorea din nou.. ”stăpână, știu că nu e bun ce spun.. dar te mai vreau!” Și Matilda o trase spre ea și așa, cu cămășuța pusă dar neterminată, fusta trasă dar neridicată, începu să o sărute și să-i mângâie corpul din nou.. ”și eu te vreau Cecile.. dar am treabă!” Până te pot atinge din nou, ține amintirea asta a buzelor și palmelor mele!” Și încheie cu un sărut pus pe sânii Cecilei, prin cămășuță. O privi apoi cum se termină de îmbrăcat.. deși ar fi vrut să o termine de dezbrăcat.. Să meargă la Montlaur de la castel lua vreo două ore, să stea acolo și să trieze oameni iar vreo două ore.. trebuia să se grăbească. Chiar dacă Francois ar fi trecut pe acolo înaintea ei și ar fi anunțat sosirea și scopul și tot lua ceva. În sfârșit, Cecile era îmbrăcată și acum o ajuta pe ea.. dar nu-i puteau sta mâinile cuminți. Ba îi mângâia sânii, ba punea un sărut fugar pe buze ”mă comport ca o îndrăgostită!” își spuse Matilda – și așa și era.. Gata, îmbrăcate.. pentru prima dată Matilda își privi cu regret rochia de catifea și ar fi dorit să stea fără ea toată ziua. Dar nu se putea.. și coborî în sala mare să ia masa și-i făcu duce semn cu ochiul lui Cecile care mergea spre sala ei. Spuse repede o rugăciune și se așeză la masă. Măcar atât să fie bun de spus abatelui – gândi ea, că a respectat rugăciunile meselor. Mâncă repede micul dejun și așteptă să termine Bertrand, se hotărâse asupra lui pentru că fusese credincios în situația de ieri. Pe Hugo îl va testa cu niște lucruri, să vadă cum răspunde și unde ajunge, pe zid la pază sau înapoi în sat. Până ce termină Bertrand apăru Hugo și-l trimise să pregătească iapa ei și încă un cal, să fie gata la poarta castelului. Doar ce plecă Hugo și veni Cecile și așa, cu precauție, Matilda o îmbrățișă, cât să simtă dragostea și dorul ce le va simți ea. Apoi apăru Bertrand și Matilda începu să-i explică că îl ia cu ea la Montlaur pentru a angaja un scutier. Bertrand zâmbi, bucuros de încrederea acordată și știa că trebuie să-i mulțumească lui Cecile pentru cinstea asta – nu în fiecare zi erai ales de contesă pentru a o însoți. Ar fi luat-o Matilda și pe Cecile dar dorea să o găsească acasă, să nu o obosească cu acel drum. Coborâră așadar la poartă unde Hugo pregătise caii și coborâse podul. Plecară în grabă și Hugo securiză poarta în urma lor. Iar Cecile profită de moment spre a sta, puțin văzută, pentru a auzi ce se discută în lipsa contesei.

Matilda ajunse destul de bine în oraș și, cum anticipase, Francois trecuse și o anunțase, douăzeci de bărbați erau în piața orașului așteptând. O dată ce Matilda se așeză, cu săbii din lemn, începu un veritabil turnir. Remarcă doi bărbați, unul înalt și solid, dând senzația de neînfricat și încă unul care, într-un moment în care trecu pe lângă ea, arătă destul de mult din chipul contelui Jerome la 25 de ani. Speră să vadă că se descurcă. Avea nevoie de asemenea oameni, nu ca să schimbe toată garda castelului ci să fie acolo în serviciul ei și să simtă fidelitatea lor. La Bertrand de asemenea o simțea și știa că Cecile era cheia dar Hugo era altfel.. nu avea încă încredere în el. Și iar, Francois arăta încredere dar Claude, adus de conte din Provence, nu era încă sigur că își ține gura dacă ar vedea ceva. Ori dorea să fie în câteva luni un castel în care să fie doar oameni aleși de ea. Va merge săptămâna viitoare la La Puy și va mai tria de acolo alți doi și va mai vedea după aceea dacă Hugo și Claude prind mesajul. Și când termină acel gând tânărul remarcat doborî alt adversar. Practic el și cu cel solid câștigaseră dreptul de a veni în garda castelului și Matilda se ridică. Auzi departe orologiul bisericii bătând ora unu și ea se ridică. Traversă piața spre un han unde plăti masa tuturor oamenilor ei, Bertrand, Michel – scutierul solid și Guy – scutierul ce semăna contelui. Imediat apăru o carafă mare de vin și hangiul, realizând cine stă la masă, zori bucătarii să facă friptura de vânat bună. Fiertura scutierilor veni prima și asta nu prea conveni Matildei dar când gustă friptura ei de vânat se liniști. Se gândi așa, în treacăt, dacă vânatul era din domeniul ei sau din alt feud dar la cât era de flămândă se concentră pe masa ei. Se gândi că are de cumpărat încă un cal măcar și iar.. nu era prea convenabil. Termină masa și întrebă unde sunt geambașii orașului și fură îndrumați spre piață. Găsiră acolo câțiva cai și aleseră doi pentru treizeci de livre. Micul alai se puse așa în mișcare și oamenii apreciau că tânăra contesă plecase cu Bernard la drum și venea și cu doi scutieri. Are grijă de ea va avea grijă și de ținut.

Matilda intră în castel foarte obosită și Cecile o însoți în cameră. Se întinse și încercă să se relaxeze. Cecile căută să vadă unde sunt șervețelele parfumate ale stăpânei și începu să-i șteargă transpirația. Apoi ascultă cum decursese micul turnir și ce remarcase contesa. Și după aceea Matilda șopti ”am să văd ce știe fără spadă cât de curând.. să ajungă de gardă pe zid!” Și începu să râdă.. Cecile nu fu așa încântată de gândul stăpânei – care însemna niște momente în care să nu fie cu ea dar zâmbi la acel plan. Un tânăr asemănător însemna și un moștenitor asemănător. Acum mai trebuia să treacă și contele pe la castel că totuși, cu el în război nu apar copii așa, în lipsă. Cecile alungă acel gând și o sărută pe Matilda pe spate – ceea ce dădu mii de fiori în corpul contesei. Care o trase peste ea pe Cecile și cele două femei se sărutară. Mâna slujnicei ajunse pe sânii Matildei și un geamăt îi scăpă. Se apropia ora cinei, nu puteau să se lase în voia simțurilor și să se iubească așa ca noaptea trecută.. dar mult nu mai era. Se mulțumiră cu sărutări scurte și cu mângâierile pe sâni.. totuși, nu puteau coborî amândouă zvăpăiate la cină în condițiile în care nici un bărbat nu le era disponibil.. trebuiau cumva să se controleze și Cecile se ridică cu regret în privire. Începu să o pieptene pe contesă și asta o făcu să se simtă mai bine – mângâindu-i în felul ăsta părul cu palma dreaptă și după aceea o ajută să schimbe și rochia. Când coborâră la cină erau foarte sobre și fiecare își alese locul, Cecile la camera servitorilor iar Matilda la sala mare, așteptând fiertura de legume ce aflase că se pregătea. Doar că mâncarea ei avea dafin și piper și a lui Cecile nu.. asta era diferența din acea seară. Privi în jur servitorii care tot se învârteau să aducă vin la masă, dar ea nu acceptă acum. Mâncă tăcută cu gândul la conte și la servitorul care-i semăna. Va trebui să aștepte puțin, să ajungă contele la castel.. va spune o rugăciune urcând în cameră pentru a-l aduce acasă câteva zile.. și a-i deschide astfel calea pentru a-l seduce pe scutier. Poate nu pe ziduri ca Cecile dar va găsi ea o cale de a-l atrage în brațele ei. O dată moștenitorul.. sau moștenitorii veniți în viața ei era garantată calitatea ei de contesă. Pentru că va fi discretă să nu afle nimeni viața ei secretă iar altfel, copilul scutierului va semăna cu contele. Și cu gândul acesta Matilda începu să râdă ușor și se ridică de la masă. Urcă în cameră cu acele gânduri și, cum promisese, se așeză în fața icoanei și rugă Sfânta Fecioară să-l aducă pe conte câteva zile acasă.. Promise că va da Abației cinci boi dacă se întâmplă asta și pregăti scrisoare către fratele ei, Vicontele de Nevers, să o ajute cu zece boi pentru a-și îndeplini o promisiune. Când apăru Cecile, câteva minute mai târziu, o rugă să îl găsească pe Bertrand și să plece dis de dimineață la Nevers cu scrisoarea și să stea să aștepte răspunsul și darul vicontelui. Cecile ieși repede și Matilda zâmbi auzindu-i pașii iuți pe scări ”ce mult mă iubește fata asta!” gândi ea. Ar fi vrut să o aștepte în pat, dezbrăcată dar ar fi fost un gest nepotrivit să nu o lase pe Cecile să o ajute să se dezbrace.. ar fi dat de înțeles vreo supărare și nu era cazul. Așa că se așeză pe marginea patului și începu să se gândească la tot planul de a se simți și mai bine la Velay. Neglijată atâta timp se putea gândi la variante prin care să ia controlul castelului și domeniului, începând însă toate cu moștenitorul. Dacă în seara în care dormea contele în castel se întâmpla minunea, foarte bine. Dacă Guy era un amant bun,  superb. Devenea amant oficial, copiii lui deveneau succesori și în calitate de contesă îl va înnobila mai târziu, dacă toate merg bine.. mai ales dacă veneau copiii pe lume și contele murea într-o luptă, avea din momentul acela tot controlul castelului și, în numele contelui minor, lua ce decizii dorea. Dar până la toate astea va trebui să facă garda castelului doar din oamenii ei. Hugo și Claude vor trebui să aleagă – fideli ei sau fideli drumului lung. Pentru că, dați afară de ea, la Provence ar fi văzuți ca spioni iar la Nevers ca trădători. Oare ei știu asta? Termină gândul și văzu ușa cum se deschide și apare Cecile, veselă și sare în brațele ei. Sărutul ei pasional o scoase pe contesă din gândurile ei și o făcu să-și privească iubita cu plăcere. O mângâie pe piept și Cecile scoase un geamăt, plăcerea trăită fiind uriașă. Tânăra începu să tragă de hainele ei iar Matilda o ajută.. se dezbrăcau împreună și printre căderi de haine mâinile flămânde atingeau sâni, coapse, păr, într-o plăcere continuă. Au sărit goale în pat râzând și Matilda a venit imediat peste Cecile. A sărutat-o ușor, mângâind buzele în timp ce palma ei mângâia sânii și stârnea primele gemete. Apoi limba ei se juca cu cea a lui Cecile, ce așteptase plină de dorință acea clipă.. se atingeau, se sugeau una pe alta, se urmăreau posesiv încât sărutul acela inițial cast și ușor deveni lung, flămând, marcat de gemete în lanț. Palma Matildei deja ajunsese pe labiile lui Cecile și dorința lor explodă.. mișcările servitoarei încercând să prindă mișcarea și să intre în vagin dar contesa avea răbdare.. se juca încă. Cecile se încruntă un pic și Matilda zâmbi. Continuă să facă cercuri cu clitorisul, mângâind labiile, iar gemetele iubitei ei se întețiră.. Contesa privi iar chipul servitoarei la lumina slabă a lumânării din camera ei și i se păru cel mai frumos din lume. Așa că, oprită câteva secunde din sărutul acela posesiv se aruncă din nou asupra ei și o sărută cu aceiași plăcere. Mâna intră de data asta în vagin și Cecile gemu fericită. Iar Matilda începu să se miște cu bucurie, folosind toate degetele, care penetrau, care mângâiau, iar senzațiile erau minunate. Cecile tremura deja în frenezia orgasmului și căuta să se miște pentru a alinta și ea sânii Matildei.. și răspunsul ei veni. Sânii contesei se întăriră de plăcerea atingerii și atunci Cecile se mișcă puțin, cât să ajungă cu buzele pe ei, fără să oprească penetrarea Matildei și aceasta gemu și ea extaziată.. Mâna lui Cecile continuă mișcarea și se insinuă pe lângă a contesei încât ambele femei simțeau bucuria penetrărilor.. și a orgasmelor venite în tandem.. Cecile reveni la buzele Matildei și o sărută cu pasiune.. gemetele plăcerii se regăseau acum printre sărutări și bucuria era de nedescris să trăiască împreună acea senzație. După minute bune de orgasme împărtășite Matilda o luă pe Cecile în brațe ”nu mai pot, m-ai epuizat de energie.. nu mai știu să spun câte orgasme au fost, ce bine mă simt pentru că mă simt minunat.. vreau doar să simt pe mine pieptul tău minunat – și Matilda îi mângâie ușor sânii – și să stau așa și să te privesc.. bucurându-mă că ești aici! Dar nu scapi, stai liniștită, doar e o pauză să ne revenim.. și reluăm!” Și Matilda o privi cu toată dragostea pe Cecile, care bucuroasă o îmbrățișă și ea și rămase așa, deasupra contesei, pierdută în ochii ei, cu coapsele între ale ei.. mângâind-o ușor.. Matilda ar fi vrut să vorbească, să spună cum vor fi lucrurile de acum încolo dar ar fi însemnat să strice momentul, să facă politică în pat și era prea plăcut cu Cecile în brațe, mișcându-se ușor și mângâind-o așa cu sânii.. și cu labiile umede. Doar se priveau și se mângâiau.. se bucurau una de alta. Ar fi vrut să se gândească la mâine dar mâine însemna doar Bertrand la Nevers, fără alte planuri deosebite. Era miercuri, zi de post.. se va odihni și ea în castel. Stând ori în cameră cu Cecile, ori sus pe zid în tura lui Guy să se obișnuiască să-l vadă, să îl observe, să vadă și reacțiile lui. Văzuse așa, puțin pe drum că îi admira pieptul, observase că din mișcarea calului sânii ei se mișcau mai mult și ochii lui erau acolo.. dar trebuia să fie atentă.. acum să-l încălzească doar și după ce vine contele să-i cedeze. Off, ce multe gânduri îi vin – oftă ea și o răsturnă pe Cecile ”pauza s-a terminat domnișoara mea, ești gata să mi te predai? – Oricând, doamna mea!” veni răspunsul lui Cecile care își lipi buzele de ale ei. Sărutul fu iar posesiv și mâna Matildei ajunse din nou pe pieptul servitoarei.. era așa de bine să o simtă.. doar că mâna lui Cecile sărise un pic ritmul și era deja la labiile ei, mângâindu-le.. un geamăt îi scăpă contesei și deveni foarte umedă. Cecile ezită o secundă ce să facă, să se joace sau să intre apoi două degete începură penetrarea și gemetele Matildei crescură. Mâna contesei ajunse și ea pe labiile iubitei sale și din nou se bucurară împreună de acest moment ”e minunat să te simt în mine în timp ce mâna mea e în tine!” rezumă senzația Matilda iar Cecile o privi cu dragoste și își acceleră mișcările. Contesa simțea o bucurie infinită dar orgasmele ce veneau în lanț o epuizau.. din nou.. ar fi iubit și dormit în același timp.. Cu privirea obosită își privi iubita care dădea și ea semne de epuizare.. amândouă scăzură ritmul câteva secunde dar într-o clipă își reveniră .. ”pentru un ultim orgasm” – șopti Cecile și reveni la mișcări iuți ale mâinii, care aduseră finalul dorit.. În același timp și Matilda se mișca mai repede și, la câteva clipe distanță și Cecile fu scuturată de orgasmul mult așteptat. ”Te iubesc Cecile!” spuse Matilda îmbrățișând-o din nou ”Tu îmi dai cele mai frumoase clipe dintr-o zi! – Și eu te iubesc, doamna mea, cu tine trăiesc iubirea adevărată și simt în fiecare clipă că sunt iubită, chiar dacă mă mai doresc și bărbații din castel tot la tine mă întorc, doamna mea!”. Și cu acele cuvinte cele două femei se îmbrățișară și se lăsară purtate de aripile odihnitoare ale somnului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s